marți, 8 ianuarie 2013

De ascultat, de simțit


O melodie pe care-am descoperit-o întâmplător, dar pe care am sentimentul că o știu dintotdeauna. Dintr-o altă viață, poate.



Este atât de frumoasă și în același timp atât de sfâșietoare, încât de fiecare dată când o ascult mă pomenesc plângând. Însă e un plâns care face bine. Am sentimentul că piesa asta "se duce" în abisurile sufletului, acolo unde doare mai tare - dar funny thing, într-un mod aproape plăcut. 

E inexplicabil, trebuie ascultată pentru a se înțelege ce îndrug eu aici cu patos :P

2 comentarii:

Andreea B spunea...

Faina

Greta spunea...

Nu-i așa, Andreea? :)
Poate un pic prea sweet pe alocuri, dar îmi place mult.